Descriere
Intre macrisul cultivat si speciile spontane nu exista diferente mari in ceea ce priveste gustul sau continutul de nutrienti; frunzele macrisului contin fier, vitamine, si foarte mult acid oxalic, ceea ce ii confera un gust acru, astringent. Frunzele se prepara in acelasi mod ca si spanacul sau stevia, gustul caracteristic facandu-l potrivit pentru supe, borsuri, piureuri sau pentru a asorta in special preparatele de miel. Este o planta adaptabila care poate fi intalnita de la campie pana pe pajistile alpine. Este foarte putin pretentios fata de temperatura, este o planta timpurie care isi face aparitia inca de la inceputul primaverii. Creste atat la umbra cat si pe terenuri expuse la soare, in acest caz avand nevoie de mai multa apa deoarece isi dezvolta tijele florale iar frunzele stagneaza. Prefera soluri nisipoase cu reactie usor acida. Macrisul se seamana toamna, in luna septembrie sau prmavara devreme intr-un sol bine afanat. Se seamana pe randuri, la 30 cm distanta, distanta recomandata intre plante fiind de 10 cm. Cultura astfel infiintata dureaza 3 - 4 ani, singurele lucrari de ingrijire necesare sunt cele de combatere a buruienilor si daunatorilor. Este atacat frecvent de musca macrisului ( Pegomia bicolor ) si de afide ( Aphis lumicis ). Se recomanda in acest caz tratamentul cu Mospilan . Alti daunatori sunt melcii, care se indeparteaza usor prin presararea unei benzi de cativa centimetri de var in jurul brazdei de macris. Un plic contine aprox 300 seminte
Detalii produs
Produse similare



















